Această resursă educațională deschisă conține rezolvarea completă și argumentată a variantei de subiect pentru examenul de Bacalaureat 2026 – Geografie, elaborată pe structura oficială a probei E.d).
Rezolvarea este realizată în conformitate cu cerințele de evaluare ale examenului național și include răspunsuri corecte, formulate clar, precum și explicații care sprijină înțelegerea modului de rezolvare a itemilor obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.
Resursa este destinată elevilor de liceu, pentru autoevaluare și consolidarea cunoștințelor, dar și profesorilor de geografie, ca instrument de corectare, evaluare și pregătire pentru simulări de examen. Aceasta completează varianta de subiect BAC 2026 – Geografie, publicată ca resursă separată.
A.1. Franța
A.2. Minsk
B.1. Atena
B.2. Finlanda
B.3. 15
C.1. c
C.2. c
C.3. b
C.4. a
C.5. c
D. Trei deosebiri între clima Republicii Moldova (3) și Norvegia (24):
Tipul climei și factorii climatici: Republica Moldova are climă temperat-continentală, influențată de întinderea mare continentală din jur, în timp ce Norvegia prezintă climă temperat-oceanică, influențată de proximitatea Oceanului Atlantic, a Mării Norvegiei și de Curentul Atlanticului de Nord.
Vânturi dominante: În Republica Moldova predomină crivățul (vânt rece din nord-est), iar în Norvegia vânturile dominante sunt de vest, aducând influențe maritime.
Temperaturi și precipitații: Iernile sunt aspre și geroase în Republica Moldova, iar în Norvegia, mai ales în partea sudică, iernile sunt mai blânde. Verile sunt fierbinți și uscate în Republica Moldova, în timp ce în Norvegia sunt răcoroase și ploioase. Amplitudinile termice sunt mari în Republica Moldova și mai reduse în Norvegia.
E. 1. Factor natural care favorizează potențialul agricol ridicat al Ucrainei (capitala: Kiev, nr. 14 pe hartă):
Ucraina beneficiază de condiții naturale favorabile agriculturii datorită:
Reliefului: Predomină câmpiile și podișurile, care asigură suprafețe mari și ușor de lucrat pentru culturi agricole.
Climei: Temperat-continentală, cu veri calde și precipitații suficiente pentru cereale și plante tehnice.
Solurilor: Soluri fertile, în special cernoziomuri, cu capacitate mare de producție agricolă.
Concluzie: Această combinație de relief plan, climă favorabilă și soluri fertile explică potențialul agricol ridicat al statului.
E. 2. Explicați potențialul turistic ridicat al statului marcat, pe hartă, cu numărul 22.
Clima:
Clima mediteraneană, cu veri calde și uscate și ierni blânde, este ideală pentru turismul de plajă și activități în aer liber pe tot parcursul anului.
Relieful și peisajele:
Coaste stâncoase spectaculoase, golfuri și plaje cu nisip sau pietriș.
Insulele mici și variate creează peisaje pitorești, atractive pentru turiști.
Apele marine:
Marea limpede, potrivită pentru înot, scufundări și sporturi nautice.
Ecosisteme marine care atrag iubitorii de natură și scufundări.
Patrimoniul cultural și istoric (factor antropogenic):
Orașe vechi, temple megalitice, fortificații, biserici și tradiții locale.
Malta combină atracțiile naturale cu cele culturale, ceea ce crește atractivitatea turistică.
Accesibilitatea:
Fiind o insulă mică, toate obiectivele sunt ușor accesibile.
A.1. Brăila
A.2. Trotuș
B.1. Buzău
B.2. Deva
B.3. 20
C.1. a
C.2. b
C.3. b
C.4. c
C.5. c
Originea și modul de formare:
Podișul Bârladului s-a format prin sedimentare pe un fundament vechi, în timp ce Grupa Sudică a Carpaților Orientali s-a format prin încrețirea scoarței, fiind un relief montan tânăr.
Altitudini și grad de accidentare:
În Podișul Bârladului altitudinile medii sunt de 300–500 m, cu pante domoale și cuestee, pe când în Grupa Sudică a Carpaților Orientali altitudinile depășesc 1900 m (vârful Ciucaș – 1954 m), iar relieful este accentuat, cu vârfuri semețe și depresiuni tectonice (Depresiunea Brașovului).
Tipul reliefului și rocile predominante:
Podișul Bârladului prezintă un relief fluvial, pe roci sedimentare (gresii, marne, argile), în timp ce Grupa Sudică a Carpaților Orientali are un relief montan și carstic, pe calcare și conglomerate.
Factor natural: relieful muntos și podișurile din bazinul superior al râului Cerna.
Explicație:
Relieful muntos determină scurgeri rapide și creșteri bruște ale debitelor după ploi sau topirea zăpezilor, ceea ce influențează regimul hidrologic prin caracterul torențial și variabil al debitului. De asemenea, zonele de munte favorizează acumularea precipitațiilor sub formă de zăpadă, cu topire graduală, ceea ce contribuie la alimentarea permanentă a râului în primăvară.
Concluzie: factorul natural relieful muntos influențează direct viteza de scurgere, debitul și periodicitatea creșterilor de nivel ale râului Cerna.
Factor natural: clima temperat-continentală cu influențe mediteraneene și solurile fertile.
Explicație:
Clima: veri calde și însorite, ierni blânde, precipitații moderate, favorabile coacerii strugurilor și dezvoltării viticulturii.
Relief: teren predominant de câmpie, cu pante ușoare, ideal pentru expunerea la soare a viilor.
Solurile: cernoziomuri și soluri fertile, bine drenate, care susțin dezvoltarea sănătoasă a viței de vie.
Concluzie: combinația dintre climă favorabilă, soluri fertile și relief deschis face Câmpia Olteniei potrivită pentru viticultură.
A.1. 2023, 11,4 C
A.2. 2009, 10,19 C
B.1. 1,21
B.2. 0,8
B.3. 0,5
C. Pentru Bulgaria, precizați numele:
1. a trei state vecine: România, Serbia, Grecia
2. unității acvatice la care are ieșire: Marea Neagră
3. a trei unități de relief: Munții Balcani, Munții Rila, Câmpia Tracică Superioară, Câmpia Mariței;
4. a trei orașe: Sofia, Varna, Ruse, Burgas.
D.1. Franța: Agricultură 3,8%
D.2. Explicația procentului ridicat al populației ocupate în agricultură în România (29,7% în 2009):
Structura economică tradițională: România are o economie în care agricultura joacă un rol important, în special în zonele rurale.
Distribuția populației: O mare parte a populației locuiește în mediul rural, unde agricultura este principala sursă de venit.
Suprafața agricolă utilizabilă: România dispune de terenuri fertile, în special cernoziomuri, care permit desfășurarea agriculturii pe scară largă.
Nivelul industrializării și dezvoltării sectorului serviciilor: Comparativ cu Franța sau UK, România avea în 2009 un sector industrial și tertiar mai puțin dezvoltat, ceea ce crește ponderea forței de muncă în agricultură.
Concluzie: Procentul ridicat al populației ocupate în agricultură reflectă combinația dintre tradiția agricolă, ponderea ridicată a populației rurale și dezvoltarea mai redusă a industriei și serviciilor.
D.3. Explicația procentului ridicat al populației ocupate în sectorul Servicii în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (80,4% în 2009):
Economia dezvoltată și orientată spre terțiar: Regatul Unit are o economie modernă, cu un sector serviciilor foarte dezvoltat (finanțe, comerț, turism, IT, sănătate, educație).
Nivelul scăzut al agriculturii și industriei: Agricultura și industria ocupă un procent redus din populație (1,4% și 18,2%), ceea ce ridică automat ponderea forței de muncă în servicii.
Urbanizarea ridicată: Majoritatea populației trăiește în orașe, unde activitățile din sectorul serviciilor predomină.
Specializarea economică: UK s-a orientat spre servicii de înaltă valoare adăugată, în special în Londra și alte centre urbane mari, ceea ce crește semnificativ ocuparea în acest sector.
Concluzie: Procentul ridicat al populației ocupate în sectorul Servicii reflectă nivelul înalt de dezvoltare economică, urbanizarea și orientarea către servicii de valoare înaltă în Regatul Unit.
Explicație:
Poziția geologică: Islanda se află pe Dorsala Atlanticului de Nord și în zona de contact a plăcilor tectonice eurasiatică și nord-americană, ceea ce creează activitate vulcanică intensă.
Resurse geotermale: Activitatea vulcanică generează magma și apa subterană fierbinte, care pot fi folosite pentru producerea energiei electrice.
Exploatarea eficientă: Islanda valorifică extensiv aceste surse, instalând centrale geotermale care transformă căldura subterană în energie electrică și termică.
Concluzie: Amplasarea pe zone tectonice active și prezența vulcanismului permit Islandei să obțină o producție mare de energie electrică din surse geotermale.
Răspuns:
Munții Masivul Central (Franța)
Munții Harz (Germania)
Alte variante acceptabile: Munții Vosgi (Franța), Munții Ardeni (Belgia/Franța).
Această resursă completează Varianta de subiect BAC 2026 – Geografie, disponibilă ca resursă educațională separată pe platforma red-digitala.ro.
