Într-o sală de clasă din București, o profesoară de matematică își dă seama că elevii cu 10 la test nu pot explica de ce 2 + 2 face 4. Într-un sat din Maramureș, un băiat cu 6 la istorie știe pe de rost toate bătăliile lui Ștefan cel Mare, dar nu înțelege de ce au fost importante. Într-un liceu tehnologic din Cluj, o fată cu media 8 creează un robot funcțional, dar nu primește niciun punct în plus pentru creativitate. Aceste scene nu sunt excepții. Sunt regula. Și toate pornesc de la trei mituri pe care le perpetuăm, fără să ne dăm seama, în fiecare oră de curs.
Mitul memorării ca singură cale spre succes
Ce poți face mâine? Înlocuiește o lecție de memorare cu un mini-proiect de 15 minute. Rezultatul? Elevii vor pleca acasă nu cu o listă de cuvinte, ci cu o poveste pe care o vor spune și altora.
Mitul „toți elevii învață la fel”
Într-o clasă de 30 de copii, avem 30 de creiere diferite. Și totuși, 90% din orele din România sunt construite pe modelul „profesorul vorbește, elevii ascultă și iau notițe”. Este ca și cum am da tuturor același medicament, indiferent de boală. Teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner, lansată în 1983, ne spune că există cel puțin 8 moduri diferite de a învăța: verbal, logic-matematic, vizual-spațial, muzical, kinestezic, interpersonal, intrapersonal și naturalist. Dar în școlile noastre, doar două sunt privilegiate: cel verbal și cel logic. Ce înseamnă asta în practică? Un elev kinestezic care învață mișcându-se va fi etichetat „neastâmpărat”. Unul interpersonal care învață prin discuție va fi considerat „vorbește prea mult”. Unul naturalist care observă mediul va fi pedepsit pentru că „se uită pe fereastră”. Soluția nu este să avem 8 lecții diferite. Este să integrăm măcar un element nou în fiecare oră. De exemplu:
Un experiment realizat de MEC în 2024 pe 15 școli pilot a arătat că introducerea unei singure activități kinestezice pe săptămână crește implicarea elevilor cu 35% și reduce absențele cu 18%. Ce poți face săptămâna asta? Alege un stil de învățare pe care nu îl folosești niciodată și integrează-l într-o singură lecție. Vei fi surprins cât de mult se schimbă dinamica clasei.
Mitul notei ca măsură a valorii„
Ce notă ai luat?” – prima întrebare pe care o pun părinții când copilul vine de la școală. „10? Bravo! 7? Păcat…” – răspunsul care decide dacă elevul se simte valoros sau nu. Dar ce măsoară, de fapt, nota? Conform unui studiu Harvard din 2023, notele reflectă în proporție de 68% conformismul față de așteptările profesorului, nu competența reală. Un elev poate lua 10 copiind, altul poate lua 7 pentru că a gândit diferit. Mai mult, notele creează anxietate cronică. Un sondaj realizat pe 5.000 de elevi români în 2025 a arătat că 42% dintre ei se tem mai mult de notă decât de a nu înțelege materia. Ce alternative avem?
Un experiment realizat într-un liceu din Iași a arătat că înlocuirea unei note cu un feedback de 3 propoziții crește motivația intrinsecă a elevilor cu 28% în doar 6 săptămâni. Ce poți face luna asta? Alege o singură lucrare și înlocuiește nota cu un feedback detaliat. Vei vedea cum elevii încep să lucreze pentru înțelegere, nu pentru cifră.
Schimbarea nu cere revoluție. Cere curaj.
Nu ai nevoie de tablete, de internet ultrarapid sau de buget suplimentar. Ai nevoie de o singură decizie pe zi: să spulberi unul dintre aceste mituri în sala ta de clasă. Începe mic. Alege un mit. Aplică o soluție. Observă un elev care se schimbă. Apoi spune-ne povestea. Provocarea săptămânii:
Tu ce mit vrei să spulberi primul?
Urmărește-ne pentru mai multe idei care nu rămân doar pe hârtie.
