București

Legenda spune că un cioban pe nume Bucur ar fi întemeiat așezarea, ridicând o colibă și o biserică pe malul Dâmboviței. Povestea, transmisă oral, îl descrie pe Bucur ca pe un om harnic și vesel, care atrăgea alți păstori în zonă. Deși nu există dovezi arheologice, legenda rămâne vie în folclor și în denumiri precum Biserica Bucur (sec. XVIII, reconstruită).Din punct de vedere etimologic, numele vine din limba slavă:

• „buk” = fag → „pădurea de fagi”
• „bukuro” = frumos → „locul frumos”

Asocierea populară cu „bucurie” face orașul să fie perceput drept „orașul bucuriei” – un simbol al optimismului românesc. Prima atestare documentară: 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, care menționează „Cetatea București”. Documentul subliniază importanța strategică a zonei, aflată între Dunăre și Carpați, pe drumul comercial spre Constantinopol. Săpăturile arheologice din Curtea Veche au scos la iveală ziduri din sec. XV, confirmând existența unei fortificații.

Bucureștiul devine capitală definitivă în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica, care mută curtea de la Târgoviște pentru a consolida controlul asupra regiunii. Poziția centrală, pe un teren mlăștinos dar fertil, a favorizat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor. În 1862, după unificarea principatelor sub Alexandru Ioan Cuza, Bucureștiul este proclamat capitala României unite. Orașul intră într-o eră de modernizare:

• 1860: primele străzi pavate cu piatră cubică,
• 1869: iluminat public cu gaz lampant,
• 1880: cale ferată București–Predeal.

Secolul XX aduce „Micul Paris”: arhitectură belle-époque, bulevarde largi, cafenele literare. Cutremurul din 1977 și regimul Ceaușescu au marcat orașul, dar spiritul său a rezistat.

Conform INS 2023, Bucureștiul are:

• 1,8 milioane locuitori în municipiu
• Peste 2,1 milioane în zona metropolitană (Ilfov inclus)

Structura etnică:

• Români: 96%
• Minorități: maghiari (0,8%), ruși-lipoveni (0,3%), armeni, romi, turci, evrei

Densitate urbană:

• ~8.000 loc./km² în centru (sector 1, 2)
• ~2.000 loc./km² în periferie (sector 5, 6)

Evoluție demografică (1900–2023):

Explicație: Migrația rural-urbană din anii ’60–’80, urmată de emigrare post-1990 și scăderea natalității.

Orașul contemporan combină istoria cu modernitatea:

• Cartierul de afaceri Floreasca–Barbu Văcărescu: zgârie-nori (SkyTower, 137 m), sedii multinational.
• Centru Vechi (Lipscani): renovat, terase, street art.
• Transport: metrou (4 linii), tramvaie, autobuze electrice, biciclete Velo.

Provocări: poluare, trafic, cutremure (zona Vrancea).
Soluții: metroul linia 5, piste de biciclete, parcuri noi (Văcărești – delta urbană).

Concluzie