O analiză a istoriei, declinului și oportunităților de dezvoltare durabilă la Gura Dunării
Prof. Constantin Roșu
Orașul Sulina se definește prin poziția sa geografică unică, fiind amplasat la confluența brațului Sulina cu Marea Neagră. Această localizare i-a conferit o importanță strategică vitală pentru navigația europeană încă din cele mai vechi timpuri. Brațul Sulina, rectificat prin ample lucrări hidrotehnice, servește drept principalul coridor navigabil la gurile Dunării, esențial pentru comerțul continental.
Sulina-vedere aeriană (sursa www.radiovacanta.ro)
Această geografie fizică a creat o identitate simbolică distinctă. Scriitorul și reprezentantul guvernamental, Jean Bart (Eugeniu Botez), descria Sulina ca fiind „o insulă, un petic de civilizație în pustiul primitiv al Deltei Dunării”. Această percepție subliniază faptul că identitatea urbană a Sulinei a fost dintotdeauna fragilă, total dependentă de legătura maritimă și de structurile administrative impuse extern.
Ascensiunea istorică a Sulinei a fost un rezultat direct al deciziilor geopolitice internaționale, în special prin înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED). Aceste decizii au garantat conectivitatea fluvială optimă, grație lucrărilor inginerului Charles Hartley, care au făcut canalul navigabil pentru nave mari. Paradoxal, deși axa de navigație a fost optimizată la nivel macro, logistica internă a orașului (infrastructura rutieră locală, utilitățile de bază) a rămas constant secundară față de funcția portuară principală. Această problemă structurală s-a perpetuat.
Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED) (sursa: https://caramica.blogspot.com/)
Astăzi, izolarea geografică, caracterizată prin accesul predominant pe cale navigabilă, reprezintă un factor major care frânează dezvoltarea economică. Izolarea crește costurile logistice, descurajează investițiile pe termen lung și afectează fluxul de turiști. Pentru a depăși această dificultate istorică și a stabiliza populația, este imperios necesară o rezolvare strategică a problemei conectivității terestre. De aceea, proiecte precum amenajarea unei artere rutiere pe malul drept al canalului Sulina, care să deservească transportul de călători și accesul mijloacelor de intervenție speciale, sunt vitale pentru diversificarea economică a zonei.
Vechimea așezării Sulina este confirmată de atestarea sa documentară în secolul 10, sub numele de Selinas sau Solina, în timpul împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul (913-959 d.C.). Ulterior, în 1318, orașul a funcționat ca port genovez, iar în 1469 este menționat ca locație strategică a flotei turcești.
Epoca modernă de glorie a Sulinei a fost însă declanșată de contextul geopolitic post-Războiul Crimeii. Prin Tratatul de la Paris din 1856, a fost înființată Comisia Europeană a Dunării (CED), cu sediul la Sulina. Acest for internațional, compus din reprezentanți ai Marilor Puteri (Marea Britanie, Franța, Austria, Germania, Italia, Rusia și Turcia), avea mandatul de a neutraliza zona politică și de a asigura libertatea navigației pe Dunăre.
Moldova -1595 Georg Reichersdorffer (sursa România – Atlas Istorico-Geografic, 1996)
Sub egida CED, Sulina a cunoscut o transformare spectaculoasă dintr-o așezare modestă într-un oraș european de primă importanță. Statutul de Port Liber (Porto Franco), instituit din 1870, a fost motorul acestei dezvoltări rapide. Regimul special, scutit de taxe vamale, a acționat ca un magnet pentru comerțul internațional, asigurând totodată un statut de neutralitate pe timp de pace și război.
Charles Hartley (1825-1915), Părintele Dunării (wikipedia.com)
Infrastructura portuară a fost modernizată extensiv conform proiectelor inginerului Charles Hartley, supranumit „părintele Dunării”, care a executat lucrări de corectare a brațului Sulina pentru a facilita navigația ușoară. Datorită acestor amenajări, Sulina a devenit cel mai important port de pe coasta apuseană a Mării Negre. Apogeul său comercial și administrativ era evident prin prezența a opt reprezentanțe consulare, numeroase companii de navigație, Palatul Administrativ al CED, două spitale moderne, o tipografie, un teatru de 300 de locuri, și infrastructură de bază precum poșta și telefonul.
Dezvoltarea accelerată a Sulinei nu a fost rezultatul exclusiv al inițiativei locale sau naționale, ci a depins de mandatul internațional de neutralitate conferit de CED. Acest regim a asigurat stabilitate juridică și încrederea necesară capitalului străin, elemente pe care un singur stat riveran nu le-ar fi putut garanta în contextul geopolitic volatil al secolului 19.
Apogeul acestei ere a fost marcat de un spirit de toleranță și conviețuire multietnică, descris de Jean Bart în Europolis. La sfârșitul secolului 19, la o populație totală de 4.889 de locuitori, recensământul arăta o comunitate internațională extraordinară :
Eterogenitatea etnică a Sulinei la sfârșitul secolului XIX (1898)
| Etnie | Număr de Locuitori (Recensământ 1898) | Ponderea din Total (4889 loc.) |
| Greci | 2.056 | 42.0% |
| Români | 803 | 16.4% |
| Ruși | 546 | 11.2% |
| Armeni | 444 | 9.1% |
| Turci | 268 | 5.5% |
| Evrei | 173 | 3.5% |
| Austro-Ungari | 211 | 4.3% |
| Alții (Englezi, Francezi, Italieni, Albanezi, etc.) | 388 | 8.0% |
Jean Bart (1874-1933)
Această diversitate se reflecta în existența a numeroase lăcașuri de cult, incluzând patru biserici ortodoxe (românești, rusești, armenești), o biserică romano-catolică, o biserică anglicană, una protestantă, un templu evreiesc și două moschei. Moștenirea acestei societăți cosmopolite este astăzi vizibilă în Cimitirul Internațional. De asemenea, rolul politic al lui Jean Bart, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, a fost crucial, el menținând echilibrul Marilor Puteri la gurile Dunării în timpul Primului Război Mondial.
III. Mecanismele decăderii: De la Comisie Europeană la abandon industrial
Decăderea Sulinei a fost declanșată de încheierea mandatului internațional. Comisia Europeană a Dunării și-a desfășurat activitatea între 1856 și 1937. Retragerea CED, combinată cu schimbările geopolitice și tensiunile premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial, a anulat statutul de neutralitate și privilegiile fiscale asociate regimului Porto Franco.
Consecința directă a fost un șoc demografic major. Între recensământul din 1912 (populația maximă de 7.347 de locuitori) și cel din 1948 (3.373 de locuitori), orașul a pierdut mai mult de jumătate din populație. Această scădere abruptă reflectă exodul masiv al forței de muncă străine și a elitelor economice care depindeau de prezența CED și de regimul internațional de comerț liber.
Evoluția demografică a orașului Sulina (1912 – 2021)
| Anul Recensământului | Populație (locuitori) | Evoluție comparativă (%) | Context istoric major |
| 1912 | 7.347 | N/A | Perioada maximă CED |
| 1930 | 6.399 | -12.9% | Retragerea CED |
| 1948 | 3.373 | -47.3% (față de 1930) | Postbelic, încheierea regimului internațional |
| 2021 | 3.663 | +8.6% (față de 1948) | Situația actuală (RPL 2021) |
Deși Sulina a cunoscut o relativă înflorire în timpul regimului comunist, bazată pe o economie industrială planificată (fabrica de conserve, șantierul naval), eșecul tranziției post-1989 a fost catastrofal. Orașul nu a reușit să treacă de la o economie de servicii internaționale (CED) sau industrială la o economie de piață sustenabilă. Odată privatizate, cele mai importante unități de producție (fabrica de conserve de pește și șantierul naval) au fost abandonate și lăsate în paragină, la fel ca și hotelul de 150 de locuri de lângă plajă, eliminând astfel baza de locuri de muncă permanente.
Regimul de port liber a fost reînființat în 1978, iar Administrația Zonei Libere Sulina (AZSL) gestionează astăzi peste 100 de hectare, împărțite în șapte perimetre. Cu toate acestea, supraviețuirea ruinelor industriale în Zona Liberă indică faptul că statutul legal de port liber nu se traduce automat în atragerea și susținerea investițiilor funcționale. Distrugerea principalelor surse de angajare prin eșecul privatizărilor a lăsat orașul fără o funcție economică stabilă pe tot parcursul anului. De aceea, dezvoltarea viitoare trebuie să se concentreze pe crearea unei noi funcții economice de nișă—fie logistică avansată, fie servicii ecologice și de cercetare—care să completeze turismul și pescuitul.
În prezent, economia Sulinei este excesiv de dependentă de turismul estival, care asigură condiții optime doar pentru cinci luni, din luna mai până în octombrie. Această sezonalitate accentuată limitează drastic capacitatea de a genera capital stabil și locuri de muncă permanente.
Conform Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL), orașul se confruntă cu puncte slabe structurale majore :
Izolarea geografică face ca îmbunătățirea infrastructurii de bază să fie extrem de costisitoare, creând un cerc vicios al subdezvoltării. Lipsa unei rețele extinse de canalizare, a unei stații de epurare și depozitarea necontrolată a deșeurilor reprezintă probleme critice, generând poluare și punând în pericol ecosistemul Deltei. Această lipsă de utilități esențiale descurajează investițiile private care nu sunt sezoniere. În plus, starea precară a infrastructurii rutiere locale afectează imaginea orașului și fluxul turistic.
Din acest motiv, capitalul european devine singura sursă de finanțare capabilă să rupă acest cerc vicios. Fondurile europene sunt necesare pentru a finanța proiecte cu costuri masive care depășesc cu mult capacitatea bugetului local sau chiar național.
Strategia locală recunoaște necesitatea de a alinia dezvoltarea Sulinei la obiectivele europene de sustenabilitate. În domeniul pescuitului, se urmărește conservarea și utilizarea durabilă a resurselor marine, promovând pescuitul la speciile sălbatice și acvacultura în limitele legii și ale sustenabilității.
De asemenea, tranziția către economia circulară este un obiectiv cheie. Strategia include planuri concrete pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor, un punct slab major al infrastructurii actuale (lipsa unui centru local de colectare). Obiectivele vizează creșterea ratei de reciclare a deșeurilor municipale la 55% până în 2025 și 60% până în 2030, precum și implementarea colectării separate a deșeurilor periculoase și biologice, măsuri esențiale pentru statutul de zonă protejată a Deltei Dunării.
Sulina beneficiază de un patrimoniu cultural și istoric deosebit. Printre ancorele sale de patrimoniu se numără Palatul Comisiei Europene a Dunării, o clădire impunătoare care astăzi găzduiește sediul Secției Căi Navigabile. De asemenea, Farul Vechi găzduiește mobilierul lui Eugeniu Botez (Jean Bart).
Farul Vechi din Sulina (sursa discoverdobrogea.ro)
Cel mai important simbol al multiculturalismului istoric este Cimitirul Internațional, care oferă o mărturie fizică a conviețuirii celor peste 20 de naționalități din perioada Porto Franco. Pe lângă acestea, orașul oferă resurse naturale valoroase, inclusiv o plajă extinsă și Insula Păsărilor, cu un potențial mare pentru turismul ecologic.
Deși povestea Sulinei, de la o așezare modestă la un centru global, are un potențial narativ unic în Europa de Est, valorificarea sa este subminată de realitatea infrastructurală. Un obiectiv turistic de top, Cimitirul Internațional, se află, conform rapoartelor, în „stare avansată de degradare,” la fel ca și ruinele industriale din Zona Liberă și fostul hotel comunist. Când obiectivele istorice majore sunt prost întreținute, experiența vizitatorului este negativă, iar capacitatea orașului de a atrage turiști cu venituri mari, care caută autenticitate și servicii de calitate, este sever limitată.
De asemenea, turismul este cantonat excesiv în sezonalitatea estivală. Este necesară o politică specifică pentru a diversifica formele de turism, incluzând agroturismul, turismul cultural și turismul de nișă. Prin urmare, o componentă esențială a revitalizării constă în restaurarea urgentă a patrimoniului istoric (Palatul CED, Cimitirul) concomitent cu dezvoltarea infrastructurii turistice moderne.
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) 2021-2027 a Orașului Sulina recunoaște că redresarea economică depinde de îmbunătățirea infrastructurii și de exploatarea durabilă a mediului Deltei. Dat fiind costul ridicat al proiectelor generate de izolarea geografică, sinergia cu Fondurile Europene este esențială. Cadrul de reglementare unic care acoperă Fondurile Politicii de Coeziune, cum ar fi FEDR, și Fondul pentru Azil și Migrație (FAMI), va facilita finanțarea strategiilor integrate de dezvoltare locală.
Planul de investiții se concentrează pe două direcții strategice majore: reabilitarea funcției istorice portuare și dezvoltarea funcției turistice curente.
Proiecte majore de infrastructură din SDL Sulina 2021-2027
| Titlu Proiect (Sinteză) | Scop Principal | Buget Estimativ (LEI) | Buget Estimativ (EUR) |
| Dezvoltare Zonă Agrement Plajă | Infrastructură rutieră și utilități în zona de agrement Plajă Sulina. | 418.565.500 | 85.000.000 |
| Reabilitarea Infrastructurii Portuare | Modernizarea bazinului maritim și a facilităților portuare. | 49.243.000 | 10.000.000 |
| Modernizare DC 2 Mal Stâng | Îmbunătățirea conectivității rutiere interne (Mal stâng – Cardon). | 24.621.500 | 5.000.000 |
| Amenajare Artera Rutieră Mal Drept | Artera rutieră Tulcea-Sulina pentru transport călători și intervenții speciale. | Nespecificat | Nespecificat |
Proiectul de amenajare a unei artere rutiere pe malul drept al canalului Sulina reprezintă cel mai important element strategic pentru viitorul orașului. Obiectivul este de a transforma fundamental logistica și accesul, reducând dependența exclusivă de transportul fluvial și asigurând acces facil pentru mijloacele speciale de intervenție (urgențe).
Reușita strategică a întregului plan de dezvoltare depinde însă de integrarea și simultaneitatea proiectelor. Cel mai mare buget estimat (85 milioane de euro) este alocat dezvoltării zonei de agrement Plajă. Deși acest lucru reflectă dependența actuală de turism, o alocare atât de masivă de fonduri riscă să fie nesustenabilă dacă nu este precedată sau însoțită de rezolvarea problemelor fundamentale de conectivitate (artera rutieră Mal Drept) și igienizare (sisteme de canalizare și managementul deșeurilor). Succesul strategic impune ca fondurile să fie utilizate mai întâi pentru a asigura infrastructura de bază și conectivitatea, garantând astfel durabilitatea și rentabilitatea investițiilor turistice ulterioare. Proiectul arterei rutiere, alături de modernizarea portului de 10 milioane de euro, poate relansa Sulina ca un nod intermodal eficient, valorificând în cele din urmă statutul AZSL.
VII. Concluzii și recomandări strategice (Calea către redeșteptare)
Sulina este un oraș definit de un contrast istoric dramatic, fiind un exemplu elocvent al modului în care deciziile geopolitice internaționale pot crea și distruge centre urbane. Orașul a evoluat de la un centru global, modelat de Marile Puteri (Europolis), la o așezare post-industrială sufocată de izolare logistică și infrastructură precară. Deși a supraviețuit șocului demografic, nu și-a găsit încă o funcție economică de piață viabilă pe tot parcursul anului.
Calea către o revitalizare durabilă necesită o abordare strategică multi-sectorială, bazată pe valorificarea inteligentă a Fondurilor Europene și pe depășirea obstacolelor logistice și de mediu:
Prin implementarea riguroasă a SDL și atragerea capitalului necesar, Sulina are potențialul de a transcende statutul de port eșuat și insulă izolată, devenind un model de dezvoltare sustenabilă, un Europolis modern al ecoturismului și logisticii verzi la gurile Dunării.
| Autorul | Anul | Articolul/Cartea/Documentul | Revista/Editura/Sursa (Tip de publicație) |
| Primăria Orașului Sulina | 2021 | Strategia de Dezvoltare Locală a Orașului Sulina (2021-2027) | Primăria Orașului Sulina, Jud. Tulcea (Document de planificare strategică) |
| Primăria Orașului Sulina | 2018 | Strategia de Dezvoltare Locală a Orașului Sulina (2018-2035) | Primăria Orașului Sulina, Jud. Tulcea (Document de planificare strategică) |
| Institutul Național de Statistică (INS) | 2022 | Rezultate Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) Runda 2021 – Populația Rezidentă pe UAT | Recensamantromania.ro (Tabel statistic oficial) |
| Nedeterminat | N/A | Istoric Sulina: Atestare, CED, Porto Franco, Comunități Etnice | Deltadunarii.info.ro (Articol web) |
| Nedeterminat | N/A | Sulina – un oraș cu sute de legende (Citate Jean Bart, rol politic, Palatul CED) | DiscoverDobrogea.ro (Articol web) |
| Wikipedia | N/A | Sulina (Secțiunea Populație Istorică 1900-1948) | Wikipedia.org (Enciclopedie online) |
| Hariton Iuliana Denisa | 2015 | Istoric | Sulina Porto Franco (Articol despre lăcașurile de cult) |
| Autorul/Instituția | Articolul/Documentul | Adresă URL |
| Primăria Orașului Sulina | Strategia de Dezvoltare Locală (2021-2027) | https://primaria-sulina.ro/files/21oct2021_proiect_strategie_dezvoltare_Sulina_2021-2027.pdf |
| Primăria Orașului Sulina | Strategia de Dezvoltare Locală (2018-2035) | (https://www.google.com/search?q=https://www.primaria-sulina.ro/files/SDL-Sulina)_2018-2035_v1.pdf |
| Institutul Național de Statistică (INS) | Rezultate Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) Runda 2021 | https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/ |
| Nedeterminat (Deltadunarii.info.ro) | Istoric Sulina: Atestare, CED, Porto Franco, Comunități Etnice | https://www.deltadunarii.info.ro/cultural/ro_istsulina.htm |
| Nedeterminat (DiscoverDobrogea.ro) | Sulina – un oraș cu sute de legende | https://discoverdobrogea.ro/sulina-un-oras-cu-sute-de-legende/ |
| Nedeterminat (Wikipedia) | Sulina (Secțiunea Populație Istorică) | (https://en.wikipedia.org/wiki/Sulina) |
| Hariton Iuliana Denisa | Istoric | https://haritondenisa.wixsite.com/sulinaportofranco/istoric |
