Lanțurile și rețelele trofice

RED Biologie,

Clasa a V-a: Cine mănâncă pe cine? – Lanțurile și rețelele trofice

I. Introducere

Natura nu este un loc dezorganizat, ci un sistem incredibil de complex, guvernat de reguli stricte. În orice mediu – fie că vorbim de o pădure, un iaz sau chiar de un parc din oraș – viețuitoarele nu trăiesc izolate, ci sunt legate între ele de o relație vitală: cea de hrană. Această relație definește modul în care energia circulă de la o specie la alta, formând ceea ce numim lanțuri și rețele trofice. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru a înțelege echilibrul fragil al vieții pe Pământ.

II. Componentele ecosistemului

Pentru a studia un lanț trofic, trebuie mai întâi să cunoaștem mediul în care acesta există: ecosistemul.

• Biotopul (mediul non-viu): Reprezintă factorii fizici (solul, apa, lumina, temperatura). Este „casa” cu toate resursele sale.
• Biocenoza (comunitatea viețuitoarelor): Reprezintă totalitatea organismelor (plante, animale, microorganisme) care trăiesc împreună în acel biotop. Este „familia” de specii.

Lanțul trofic este o structură dinamică în interiorul biocenozei, arătând transferul de energie.

III. Structura

Un lanț trofic simplu are întotdeauna trei categorii de participanți, aranjate pe „trepte” energetice:

1. Producătorii: Acestea sunt baza oricărui lanț. De obicei, sunt plantele (copaci, iarbă, alge). Ele folosesc lumina solară și dioxidul de carbon pentru a produce hrană proprie prin procesul de fotosinteză. Fără producători, lanțul nu poate exista.
   • Exemplu practic: Iarba dintr-o pajiște.
2. Consumatorii: Sunt organismele care se hrănesc cu alți participanți la lanț.
   • Consumatorii primari (erbivorele): mănâncă doar plante (ex: iepurele, omida, căprioara).
   • Consumatorii secundari și terțiari (carnivorele și omnivorele): mănâncă alți consumatori.
   • Exemplu practic: Un șoarece care mănâncă semințe (consumator primar).
3. Descompunătorii: Acestea sunt organismele „reciclatoare” ale naturii (în special ciupercile și bacteriile). Ele se hrănesc cu resturile de plante și animale moarte, transformându-le înapoi în substanțe simple, care sunt preluate de plante. Astfel, cercul se închide.
   • Exemplu practic: O ciupercă care descompune un copac căzut.

IV. De la lanț la rețea

Lanțurile trofice se întrepătrund și se leagă între ele, formând rețele trofice. Un organism face adesea parte din mai multe lanțuri:

• Lanț simplu: Iarbă \Iepure\ Lup
• Rețeaua: Lupul poate mânca și o căprioară. Iepurele poate mânca și morcovi. Iarba este mâncată și de lăcuste. Toate aceste legături interconectate formează o rețea stabilă care asigură stabilitatea mediului.

V. Aplicație practică

Lanțurile și rețelele trofice funcționează ca un sistem de siguranță. Dacă o specie dispare sau dacă numărul ei crește necontrolat, întregul sistem intră în dezechilibru.

• Dezastru ecologic: Dacă toți prădătorii dintr-o zonă (cum ar fi lupii) ar dispărea, numărul erbivorelor (căprioare, iepuri) ar exploda. Acestea ar consuma rapid toată vegetația (producătorii), ducând la foamete și la degradarea ireversibilă a biotopului.
• Concluzie aplicată: Prin înțelegerea lanțurilor, înțelegem că protejarea fiecărei specii, oricât de mică ar fi, este vitală pentru menținerea echilibrului ecologic al planetei noastre.

Atașamente

Fișier	Descriere	Descărcări
Fișă de lucru BIO Lanturi si retele trofice clasa a V-a		28