Explorarea calității aerului prin aplicații mobile – date reale pentru învățare autentică
Analizarea impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației.
Utilizarea instrumentelor digitale pentru colectarea și interpretarea datelor geografice.
Interpretarea indicilor de calitate a aerului și corelarea acestora cu activitățile umane.
Dezvoltarea capacității de investigare și argumentare pe baza unor date reale.
La finalul activității, elevii vor putea:
să identifice principalii poluanți atmosferici și sursele acestora;
să utilizeze cel puțin o aplicație de monitorizare a aerului;
să colecteze date reale din localitatea lor;
să interpreteze valorile AQI și să explice diferențele dintre zone;
să propună măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului în comunitate.
Smartphone-uri (elevii, echipe de 2–3).
Aplicații gratuite: AirVisual, Plume Labs Air Report, BreezoMeter, Smog Alarm.
Harta localității (digitală sau printată).
Fișă de lucru / tabel de observație.
Proiector / tablă smart (pentru discuția finală).
Profesorul explică:
ce înseamnă AQI (Air Quality Index);
diferența între PM2.5, PM10, NO₂, O₃;
cum influențează poluarea sănătatea, mediul urban și calitatea vieții.
Se discută și despre particularitățile locale: trafic, zone industriale, încălzire rezidențială, relieful care poate favoriza stagnarea aerului (ex.: orașe în depresiuni).
Elevii descarcă una dintre aplicații (sau folosesc aplicațiile deja instalate).
Analizează:
nivelul poluării în timp real;
graficul pe ore / zile;
diferențele între zone apropiate;
recomandările de sănătate afișate.
Profesorul explică modul de citire a indicilor (0–50 = bun, 51–100 = moderat etc.).
Elevii lucrează în echipe și:
deschid harta aplicației;
notează nivelul AQI din 3–5 zone diferite ale orașului (centrul, cartiere, zone apropiate de trafic sau spații verzi);
fac capturi de ecran sau fotografii ale valorilor;
localizează pe hartă zonele alese.
Dacă vremea permite, activitatea poate fi extinsă în aer liber (proximă școlii), iar elevii pot compara diferențele dintre interiorul curții, strada principală și un parc.
Elevii compară valorile și răspund la întrebări:
De ce este o anumită zonă mai poluată?
Cum influențează traficul, densitatea clădirilor sau vântul?
Există diferențe vizibile între dimineață și după-amiază?
Care sunt sursele potențiale ale poluării locale?
Elevii pot crea:
un grafic al valorilor AQI,
o harta tematică simplă,
o scurtă prezentare realizată cu Google Slides/Genially.
Se discută:
cum ne afectează calitatea aerului comportamentul zilnic;
ce măsuri personale pot lua elevii (transport alternativ, evitarea arderilor necontrolate etc.);
ce poate face comunitatea locală (spații verzi, piste de biciclete, monitorizare permanentă).
Evaluarea poate fi realizată prin:
fișa de lucru completată;
prezentarea echipei;
o mini-temă: „Cum pot îmbunătăți calitatea aerului în zona mea și ce rol are tehnologia?”
Elevii pot primi puncte pentru claritatea datelor, interpretare corectă, creativitate în prezentare și argumentare.
Compararea datelor pe o săptămână întreagă.
Corelarea poluării cu temperatura, viteza vântului și inversiunile termice.
Realizarea unei hărți digitale a poluării în oraș folosind Google My Maps.
Colaborarea cu autoritățile locale sau ONG-uri de mediu.
Crearea unui infografic care să fie publicat pe site-ul școlii sau pe platforma red-digitala.ro.
învățare bazată pe date reale;
utilizarea tehnologiei în scop educațional;
dezvoltarea gândirii critice și a analizei informațiilor;
responsabilizarea față de problemele de mediu;
implicare activă în comunitate.