Introducere
București, capitala României, nu este doar centrul politic și administrativ, ci și un oraș cu o bogată identitate culturală și urbană. De-a lungul secolelor, orașul a evoluat de la o așezare modestă pe malurile Dâmboviței la „Micul Paris” al României, păstrând în numele și străzile sale amprenta legendelor, istoriei și transformărilor moderne.
Cartierul de afaceri Floreasca din București văzut de pe Lacul Herăstrău (sursa Madalin Pentelie, CC0, Wikimedia Commons)
Legenda lui Bucur: un cioban pe nume Bucur ar fi întemeiat așezarea, ridicând o colibă și o biserică.
Etimologie slavă: cuvântul „buk” (fag) sau „bukuro” (frumos) sugerează „locul frumos” sau „pădurea de fagi”.
Semnificația bucuriei: asocierea populară cu „bucurie” face orașul să fie perceput drept „orașul bucuriei”.
Prima atestare documentară: 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, care menționează Cetatea București, evidențiind importanța strategică a zonei între Dunăre și Carpați.
Bucureștiul devine capitală definitivă în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica, datorită poziției strategice și pentru consolidarea controlului regiunii. Aceasta a marcat începutul unei perioade de dezvoltare urbană și culturală rapidă. În 1862, a fost proclamat capitala României unite, după unificarea principatelor de către Alexandru Ioan Cuza.
Număr de locuitori: aproximativ 1,8 milioane în municipiu și peste 2 milioane în zona metropolitană (INS 2023).
Structura populației: români majoritari, cu minorități de maghiari, ruși-lipoveni, armeni, romi și alții.
Densitate urbană: ~8.000 locuitori/km² în centru, mai scăzută în periferie.
Evoluție: orașul s-a extins rapid în secolele XIX–XX, devenind un centru economic și cultural.
(Se poate adăuga un grafic al populației pe ultimele decenii pentru a vizualiza evoluția.)
Muzeul Național de Artă al României
Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Municipiului București
Palatul Parlamentului – a doua clădire administrativă ca mărime din lume
Ateneul Român – simbol al culturii și muzicii
Calea Victoriei și Lipscani – străzi cu clădiri istorice și restaurante tradiționale
Universitatea din București
Universitatea Politehnica din București
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
Parcul Herăstrău (azi Parcul Regele Mihai I) – cel mai mare parc din București, situat pe malul lacului Herăstrău, cu alei pentru plimbare, zone de recreere, terenuri de sport și Grădina Japoneză.
Parcul Cișmigiu
Parcul Carol I
Teatrul Național București
Opera Națională București
Festivaluri și evenimente culturale internaționale
Orașul contemporan combină istoria cu modernitatea, de la clădiri istorice la zgârie-nori și centre comerciale. Numele „București” rămâne un simbol al identității românești, păstrând povești, legende și memoria unui oraș în continuă transformare.