Stânca misterioasă din Marea Neagră – Istorie, geografie și legende
Publicat pe 18 octombrie 2025,
Autor: Echipa RED Digitală
Bună, dragi elevi de liceu și profesori pasionați de istorie și geografie! Insula Șerpilor, acel fragment enigmatic de stâncă din Marea Neagră, este mai mult decât o mică porțiune de uscat – este un simbol al disputelor geopolitice, al miturilor antice și al forțelor naturii. Situată la 45 km de Delta Dunării, această insulă de doar 17 hectare a fascinat generații, de la grecii antici la diplomații moderni. Pe platforma RED Digitală, explorăm astăzi istoria, geografia și secretele sale, perfect pentru ore de istorie a Europei de Est sau geografie regională. Hai să dezvăluim misterele Insulei Șerpilor!
Insula Șerpilor (sursa: https://romania.europalibera.org/)
Geografia: O stâncă din roci sedimentare în mijlocul mării.
Insula Șerpilor (cunoscută în antichitate ca Leuke sau „Insula Albă”, în greacă Φίδονισι sau Fidonisi) este o formațiune de roci calcaroase și gresii dure, cu o formă aproape triunghiulară (440 m lungime nord-sud, 662 m est-vest). Situată la coordonatele 45°15’15” N și 30°12’12” E, la 45 km est de gura Sulinei (Delta Dunării) și la distanță egală de țărmurile României și Ucrainei, insula este înconjurată de ape cu adâncimi reduse (5-23 m).
Vegetația ei este săracă – stuf, mărăciniș și ierburi xerofile – iar fauna limitată la șerpi de apă neveninoși (năpârca, de unde numele), păsări marine și insecte.
Lipsa izvoarelor de apă dulce o face nelocuibilă permanent, clasificată ca „stâncă” conform Convenției ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS, 1982), ceea ce limitează drepturile economice ale proprietarului.
Geografic, insula este o relicvă a mișcărilor tectonice din era terțiară, parte a platoului continental al Mării Negre. Adâncimile scăzute din jurul ei (9-19 m est, 10-16 m vest) o fac vulnerabilă la eroziune marină, iar un cutremur minor ar putea modifica contururile ei. Astăzi, găzduiește o garnizoană militară ucraineană cu radar și instalații de supraveghere, subliniind rolul său strategic în Marea Neagră.
Istoria: De la templu al lui Ahile la dispută geopolitică.
Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont este Sujets … realizată de cartograful Sanson şi a fost publicată de Jaillot A.H.
în Atlas Nouveau, contenant toutes les parties du monde, … Amsterdam, Covens & Mortier, 1710.
Insula Șerpilor are o istorie milenară, menționată de grecii antici ca un loc sacru. Geograful Ptolemeu (secolul II d.Hr.) o numește „Insula lui Ahile” sau Leuke, unde eroul Iliadei ar fi fost îngropat, iar Strabon și Herodot vorbesc de un templu al lui Apollo, protejat de păsări albe. Ovidiu, exilat la Tomis (Constanța modernă), o descrie în „Metamorfoze” ca un refugiu mitic. În antichitate, era un punct de comerț pentru greci și romani, cu inscripții olbiopolitane din secolul IV î.Hr. care ordonă apărarea ei împotriva piraților.În Evul Mediu, sub bizantini și genovezi, a servit ca post de observație naval. Otomanii o-au numit Yılan Adası („Insula Șerpilor”) din cauza reptilelor.
România a deținut-o din 1878 (după Războiul de Independență), construind un far în 1896 și folosind-o ca stație meteorologică. În 1940, URSS a ocupat-o prin ultimatum, iar Tratatul de Pace de la Paris (1947) a confirmat cedarea, deși România a contestat-o. Post-1948, sovieticii au instalat o bază radar, extinsă de Ucraina după 1991.Litigiul major a culminat în 2009 la Curtea de Justiție de la Haga, unde România a câștigat 9.700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă, dar insula a rămas ucraineană (decizie bazată pe UNCLOS, clasificând-o „stâncă” fără drepturi exclusive). Un incident minor persistă privind insulița Maican din brațul Chilia. În războiul ruso-ucrainean (2022), Rusia a ocupat temporar insula, dar a fost recucerită de Ucraina.
Legende și mistere: Templu sacru sau loc al disparițiilor?
Insula Șerpilor este înconjurată de mituri: grecii o vedeau ca loc al sufletului lui Ahile, cu păsări albe care îl protejează. Legende locale vorbesc de „dispariții misterioase” – nave sau pescari pierduți în ceața mării, atribuite șerpilor sau spiritelor antice. Folclorul românesc o numește „Biserica cu nouă altare”, legând-o de un templu tracic.
Realitate: Șerpii (năpârca) au populat-o, dar populația lor a scăzut în secolul XX din cauza intervențiilor militare. Astăzi, e un sit ecologic protejat, cu specii rare de păsări migratoare.
Importanța actuală: Strategică și ecologică
Insula Șerpilor are o valoare geopolitică enormă: controlează accesul la resurse offshore (gaz, petrol) și rute navale din Marea Neagră. Decizia CIJ din 2009 a acordat României drepturi economice în zona sa, dar Ucraina păstrează suveranitatea.
Ecologic, este un punct de observație pentru migrații de păsări și mamifere marine (delfini), parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Viitorul: Eroziunea marină ar putea mări Delta, înghițind insula în 2.000 de ani, conform geologilor.
Cum să explorezi Insula Șerpilor în clasă?
- Activitate interactivă: Creează un timeline digital cu Google Slides, marcând disputele (1878, 1940, 2009).
- Dezbatere: „Insula Șerpilor: Stâncă sau insulă – cine are dreptate?” Folosește Mentimeter pentru voturi.
- Resurse gratuite: Hărți interactive pe Google Earth sau documentare pe YouTube despre Marea Neagră.
Pe RED Digitală, vă invităm să transformați geografia în dialog. Ce mit despre Insula Șerpilor cunoașteți? Spuneți-ne în comentarii sau contribuiți cu o resursă proprie – împreună facem educația mai vie!
Explorați mai multe pe RED Digitală și abonați-vă la newsletter pentru noutăți geografice!
