Educația outdoor – metodă de stimulare a creativității elevilor

Educația outdoor – metodă de stimulare a creativității elevilor

 profesor: Blaj Stela, Liceul cu Program Sportiv Baia Mare

Cuvinte cheie

creativitate; educația outdoor; hartă conceptuală;

REZUMAT

Educația outdoor reprezintă o metode de stimulare a creativității. Metoda are o eficență sporită utilizând ca instrumente/mijloace de evaluare harta conceptuală, posterul științific.

Învățarea sub cerul liber (sursa: Gerd Altmann de la Pixabay)

1.Introducere

Suntem profesori şi scopul muncii noastre este educarea unor personalităţi cu gândire creativă, flexibilă. Atunci când începem o nouă zi de lucru, să nu uităm: creativitatea elevilor se alimentează din creativitatea profesorului, iar utilizarea unor metode interactive contribuie la dezvoltarea gândirii, a capacităţilori de analiză, de sinteză şi de deducţie, la formarea deprinderilor de investigaţie. În acest articol am abordat o metodă pe care o consider eficientă în dezvoltarea creativității copiilor utilizate la disciplina chimie și un instrument de evaluare pe care îl utilizez când folosesc această metodă și nu numai.

2.Metodă didactică

2.1 Educaţia outdoor 

Termenul „outdoor” (lb. engleză) sună modern, provocator, creativ şi totuşi parcă inaccesibil principalilor actori ai sistemului educaţional naţional. Educaţia outdoor este o formă de educaţie ce se desfăşoară în aer liber, care are la bază învăţarea prin contactul direct cu elementele naturii şi a mediului înconjurător apropiat. Sub umbrela educaţiei outdoor se regăsesc mai multe domenii, cum ar fi: educaţia pentru natură şi om, educaţia ecologică, educaţia ştiinţelor exacte (matematică, fizică, chimie) etc., şi diferite activităţi, de tipul celor de dezvoltare personală, formarea abilităţilor de viaţă, abilităţilor practice, de relaxare, plimbări, drumeţii şi aventură.

Factori frenatori observați în jurul meu în ceea ce priveşte organizarea activităţilor de tip outdoor:

• Lipsa unei legislaţii clare şi a unor norme metodologice de aplicare coerente care să reglementeze acest tip de educaţie şi care să-i stabilească locul în curriculumul şcolar;
• Riscurile aferente activităţilor organizate în aer liber pe care cadrele didactice nu sunt dispuse să şi le asume din teamă, comoditate sau presiuni sociale din partea colegilor, a direcţiunii sau a părinţilor copiilor;
• Formarea iniţială şi/sau continuă insuficientă a cadrelor didactice în ceea ce priveşte activităţile de tip outdoor;
• Lipsa parteneriatelor sociale /educaţionale cu organisme şi instituţii din comunitatea locală sau formalismul prea mare a celor existente, care să sprijine organizarea şi desfăşurarea activităţilor în mediul natural, care încă face parte din habitatul uman.

Exemple de activități outdoor aplicate la clasă:

– vizită la grădina botanică Jibou, Cluj pentru identificarea plantelor învățate;

– vizită la Muzeul de mineralogie, activitate interdisciplinară chimie- geografie;

– vizită la diferite restaurante, fastfood-uri pentru identificarea mâncării sănătoase respective mâncării nesănătoase;

– vizită la diferite expoziții pe anumite teme din programa școlară.

3.Instrument/mijloc de evaluare

3.1 Harta conceptuală (organizatorul grafic) este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a legăturilor dintre ele.

Hărţile conceptuale (conceptual maps) sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc ca fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale elevului care le elaborează, la început simplist, apoi tot mai complete, devenind o procedură de lucru la diferite discipline, dar şi inter şi transdisciplinar. Ele se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în evaluare, la toate nivelurile şi toate disciplinele.

Avantajele acestei metode de evaluare:

Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.

Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.

Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii- problemă reale din viaţa de zi cu zi .

Tipuri de hărţi conceptuale:

Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de reprezentare a informaţiilor:

1. Hărți conceptuale sub forma “pânzei de păianjen” – în centru se află un concept central, o temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
2. Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte. Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac.
3. Harta conceptuală lineară-informaţiile sunt prezentate într-un format linear.
4. Sisteme de hărți conceptuale- informația este organizată într-un mod similar celor anterioare în plus adăugându-se INPUTS și OUTPUTS (intrări și ieșiri)

Folosite în evaluare, cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare, recuperare sau de accelerare, probe de evaluare .

Hărțile conceptuale pot fi folosite pentru:

• a stimula generarea de idei, într-o fază de brainstorming;
• a proiecta o structură complexă;
• a comunica sau prezenta idei complexe;
• a explica modul în care cunoștințele noi se integrează în sistemul celor dobândite anterior;
• a analiza și evalua rezultatele;
• a ușura înțelegerea și a accesibiliza cunoașterea.

1. Exemplu de hartă conceptuală: Economia verde

Realizaţi o hartă conceptuală cu titlul: „Economia verde”, folosind www.canva.com

În efectuarea acestei sarcini va trebui să respectaţi următoarele criterii:
1. În caseta din mijloc să fie scris Economia verde iar în căsuțele din jur să specificați:

• economii regenerabile
• transport eco
• managementul solului
• managementul apei
• managementul deșeurilor
• clădiri verzi

2. Culoarea şi dimensiunea căsuţelor le alegeți voi
3. Schema să fie corect poziţionată în pagină.

Exemplu realizat de elevi: hartă conceptuală economia verde

1. Un alt exemplu de hartă conceptuală cu padlet.com

Harta istoriei atomului

1. alt exemplu cu https://www.mindonmap.com/

MindOnMap

4. Concluzii

Astăzi în şcoli se pune tot mai mult problema predării şi învăţării creative. Aceasta înseamnă o orientare a actului evaluativ spre determinarea şi încurajarea potenţialului creativ al elevilor.
Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare-evaluare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ-participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului, ele ducând la dezvoltarea imaginatiei creatoare, a creativitații.

Pentru mărirea atractivității studierii chimiei  și pentru ușurarea aprofundării noțiunilor propuse spre învățare, rolul creativității profesorului dar și al elevului devine din ce în ce mai important în propunerea unor metode atractive, interesante și captivante cu multiple valențe formative.

Bibliografie:

1. Baciu Simona, Susan Shapiro, Profesorul din Tine, Cluj Napoca, 2020
2. dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie 2_curs_3_Metode si mijloace.
   

   ---

   Licență:

   Creative Commons Atribuire-NonComercial-Distribuire în condiții identice 4.0 Internațional (CC BY-NC-SA 4.0)

   Această resursă educațională poate fi utilizată, distribuită și adaptată gratuit în scopuri educaționale, cu condiția menționării autorului și păstrării aceleiași licențe pentru materialele derivate.

   Autor: Blaj Stela, Liceul cu Program Sportiv / Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare, jud. Maramureș